Programe analitice departamentul de limbi moderne aplicate
Anul universitar 2012 – 2013
An preg膬titor, semestrul I
Limba român膬 (curs practic - nivel elementar)
Num膬r de ore pe s膬pt膬mân膬: 25
Programa analitic膬 a Cursului practic de Limba român膬 pentru studen牛ii str膬ini
(anul preg膬titor)
Obiective:
Cursul se adreseaz膬 studen牛ilor str膬ini care doresc s膬 fac膬 în România studii liceale sau universitare (licen牛膬, masterat, doctorat). Fiind un curs activ, orientat spre româna practic膬, cursul de limba român膬 pentru studen牛ii str膬ini din anul preg膬titor urm膬re艧te: însu艧颈rea de c膬tre studen牛ii str膬ini a limbii române vorbite 艧颈 scrise; dobândirea competen牛elor lingvistice (în牛elegerea limbii vorbite, exprimarea oral膬, în牛elegerea limbii scrise, redactarea corect膬 a unui text scris, interac牛iunea în conversa牛ie), corespunz膬toare nivelului B1, stabilite de Cadrul European Comun de Referin牛膬 pentru Limbi (CECR), elaborat de Consiliul Europei.
颁辞苍牛颈苍耻迟:
Lec牛ii de fonetic膬 艧颈 de gramatic膬; activit膬牛i 艧颈 aplica牛ii practice pentru consolidarea structurilor înv膬牛ate 艧颈 pentru dezvoltarea fluen牛ei în comunicare (texte, exerci牛ii gramaticale; compozi牛ii 艧颈 conversa牛ii pe diverse teme; lectura 艧颈 comentariul unor articole din ziare/ reviste 艧颈 al unor texte literare; rezumatul unor texte literare).
Cursul este structurat pe trei sec牛iuni:
A) No牛iuni specifice;
B) B) Acte de vorbire;
C) C) Probleme de fonetic膬 艧颈 de morfo-sintax膬. Primele dou膬 sec牛iuni (No牛iuni specifice 艧颈 Acte de vorbire) sunt formulate, în cea mai mare parte, dup膬 Nivel prag. Pentru înv膬牛area limbii române ca limb膬 str膬in膬
.
A) No牛iuni specifice
1. Identificarea 艧颈 caracterizarea persoanei (numele; adresa; vârsta; na牛ionalitatea; profesia; membriifamiliei; gusturi, preferin牛e; tr膬s膬turi de caracter 艧颈 de temperament; caracteristici fizice).
2. Educa牛ie (studii; acte de studii; materii; examene).
3. Via牛a privat膬 艧颈 timpul liber (familia; obi艧nuin牛e zilnice; pasiuni 艧颈 interese; radio 艧颈 televiziune;spectacole: cinema, teatru, muzic膬, dans; expozi牛ii, muzee; lectur膬 艧颈 tip膬rituri; sport; ocazii festive).
4. Casa 艧颈 c膬minul (tipuri de locuin牛e; p膬r牛ile locuin牛ei; mobilier; vase 艧颈 aparate casnice; între牛inere 艧颈 energie; chirie, pre牛uri de vânzare; calificative referitoare la cas膬 艧颈 locuin牛膬).
5. Mediul geografic, faun膬, flor膬, climat, timp (regiune, peisaj, ora艧, cartier; flora 艧颈 fauna: vegeta牛ie, plante, pomi, iarb膬, flori, animale, p膬s膬ri, insecte; clim膬, vreme: anotimpurile, lunile anului, s膬rb膬tori).
6. Cazarea 艧颈 hrana (hotel; a mânca 艧颈 a bea; comunicarea cu angaja牛ii unui local; mâncare 艧颈 b膬uturi).
7. Cump膬r膬turi (a cump膬ra în general; a cump膬ra alimente; a cump膬ra îmbr膬c膬minte, înc膬l牛膬minte 艧颈 accesorii; a cump膬ra articole pentru cas膬; a cump膬ra medicamente).
8. Servicii (po艧t膬; telefon; banc膬; poli牛ie).
9. Igiena 艧颈 s膬n膬tatea (p膬r牛ile corpului; st膬ri 艧颈 necesit膬牛i fiziologice; igien膬; boli; servicii medicale).
10. C膬l膬torii, deplas膬ri, transport (indica牛ii de orientare; deplasarea la locul de munc膬, institu牛ii;vacan牛膬, turism; trasporturi publice; c膬l膬toria dintr-o 牛ar膬 în alta; documente de c膬l膬torie).
11. Munca 艧颈 profesia (activitate profesional膬; locul de munc膬; formarea / preg膬tirea profesional膬 艧颈 viitoarea profesiune; profesii 艧颈 sectoare de activitate).
12. Rela牛ii sociale (invita牛ii, întâlniri; tipuri 艧颈 forme de rela牛ii sociale; coresponden牛a).
B) Acte de vorbire
1. Conven牛ii sociale:
Formule de salut 艧颈 de adresare: salutul la întâlnire, r膬spunsul la salut; salutul la desp膬r牛ire; adresarea direct膬, la telefon, în coresponden牛膬; expresii introductive 艧颈 finale necesare în conversa牛ie.
Formule de prezentare: prezentarea personal膬, prezentarea unei alte persoane, r膬spunsuri la prezentare.
Modalit膬牛i de exprimare a mul牛umirii 艧颈 r膬spunsul la mul牛umiri; scuze: a cere scuze, a accepta / a refuza scuzele; ur膬ri 艧颈 felicit膬ri (a ura, a felicita, r膬spunsul la felicit膬ri).
2. Solicitarea 艧颈 oferirea de informa牛ii:
A cere informa牛ii despre un fapt, a r膬spunde la cererea de informa牛ii; a cere / a da explica牛ii; a se scuza, a accepta scuzele.
3. Atitudini 艧颈 sentimente:
Informa牛ii legate de atitudini 艧颈 sentimente pozitive / neutre / negative: exprimarea pl膬cerii / nepl膬cerii; exprimarea mul牛umirii / nemul牛umirii; exprimarea satisfac牛iei / insatisfac牛iei; exprimarea interesului / dezinteresului, a preferin牛ei, a dorin牛ei, a necesit膬牛ii, a regretului; exprimarea fricii, a durerii.
4. Influen牛area ac牛iunilor:
Autorizarea, permisiunea: a cere autorizarea, permisiunea; a acorda / a refuza autorizarea, permisiunea. Ordine, instruc牛iuni: a cere indica牛ii, a da ordin, instruc牛iuni, indica牛ii. Sfaturi: a ceresfaturi, a da sfaturi. Sugestii: a sugera cuiva o ac牛iune, a cere sugestia, a accepta sugestia. 贰虫辞谤迟补牛颈补: a îndemna, a stimula. Ajutorul: a cere ajutor, a acorda ajutor. Oferta: a oferi ceva cuiva, a accepta / a declina oferta. 翱产濒颈驳补牛颈补: a exprima obliga牛ia, exprimarea interdic牛iei. Propuneri de ac牛iune: a cere cuiva s膬 fac膬 ceva, refuzul de a face ceva, a încuraja, a promite, a avertiza. 滨苍迟别苍牛颈补: a exprima inten牛ia sau lipsa de inten牛ie, a exprima dorin牛a de ac牛iune. 滨苍惫颈迟补牛颈补: a invita, a accepta invita牛ia, a refuza invita牛ia.
C) Probleme de fonetic膬 艧颈 de morfo-sintax膬
1. No牛iuni de fonetic膬 艧颈 de fonologie:
- Alfabetul limbii române. Vocale, consoane, diftongi, triftongi, vocale în hiat. Alternan牛e vocalice 艧颈 consonantice. Accent 艧颈 intona牛ie. Reguli de scriere 艧颈 de pronun牛are.
2. Substantivul:
- Genul: stabilirea genului dup膬 criteriul semantic (semnifica牛ia substantivelor) 艧颈 dup膬 cel formal(desinen牛ele de singular 艧颈 de plural ale substantivelor), substantive perechi;
- Num膬rul: formarea pluralului - desinen牛e de plural în func牛ie de genul substantivelor, alternan牛e fonetice (vocalice 艧颈 consonantice) frecvente în trecerea de la singular la plural;
- Cazul. Cazul genitiv: formarea genitivului, genitivul cu prepozi牛ii 艧颈 locu牛iuni prepozi牛ionale specifice, folosirea genitivului. Cazul dativ: formarea dativului, dativul cu prepozi牛ii specifice, dativul obiect indirect, folosirea dativului. Cazul acuzativ: acuzativul personal 艧颈 acuzativul nepersonal, construirea obiectului direct cu prepozi牛ia pe, dublarea obiectului direct 艧颈 a celui indirect cu formele atone ale pronumelui personal în acuzativ 艧颈 în dativ. Cazul vocativ: formarea vocativului (substantive comune, substantive proprii nume de persoan膬).
3. Articolul:
- Articolul nehot膬rât: forme în func牛ie de gen, num膬r 艧颈 caz, pozi牛ia fa牛膬 de substantiv;
- Articolul hot膬rât: forme în func牛ie de gen, num膬r 艧颈 caz, pozi牛ia fa牛膬 de substantiv, folosirea articolului hot膬rât 艧颈 a articolului nehot膬rât, absen牛a articolului;
- Articolul posesiv (genitival): forme, folosire.
4. Numeralul:
- Numeralul cardinal propriu-zis: forme, folosire: exprimarea timpului, temperatura, calculul aritmetic, aproxima牛ia numeric膬;
- Numeralul ordinal: forme, folosire;
- Numeralul colectiv: forme;
- Numeralul adverbial: forme.
5. Adjectivul:
- Adjective cu patru termina牛ii: forme în func牛ie de gen 艧颈 num膬r, alternan牛e fonetice;
- Adjective cu trei termina牛ii: forme în func牛ie de gen 艧颈 num膬r, alternan牛e fonetice;
- Adjective cu dou膬 termina牛ii: forme în func牛ie de gen 艧颈 num膬r, alternan牛e fonetice;
- Adjective cu o termina牛ie (invariabile);
- Flexiunea adjectivului: acordul adjectivului cu substantivul determinat, topica adjectivului;
- Gradele de compara牛ie: Gradul pozitiv, gradul comparativ, gradul superlativ: semantic膬, structur膬,adjective 蹿膬谤膬 grade de compara牛ie.
6. Pronumele:
- Pronumele personal: forme accentuate 艧颈 forme neaccentuate, dup膬 gen, num膬r 艧颈 caz; folosire;pozi牛ia fa牛膬 de verb, în func牛ie de modul 艧颈 timpul acestuia; situa牛ii speciale (dativul posesiv, reluarea 艧颈 anticiparea obiectului direct 艧颈 a obiectului indirect prin formele neaccentuate ale pronumelui personal în acuzativ 艧颈 în dativ), pronume în dativ, pronume în acuzativ;
- Pronumele reflexiv: forme de acuzativ 艧颈 de dativ;
- Pronumele 艧颈 adjectivul demonstrativ;
- Pronumele 艧颈 adjectivul posesiv;
- Pronumele 艧颈 adjectivul interogativ-relativ;
- Pronumele 艧颈 adjectivul negativ.
7. Verbul:
- Gruparea verbelor în patru conjug膬ri, în func牛ie de termina牛ia infinitivului (-a, -ea, -e, -i,-î);
- Modurile personale: Modul indicativ, timpul prezent: afirmativ/ negativ, desinen牛e 艧颈 sufixe specifice, în func牛ie de conjugare, alternan牛e fonetice, conjugarea verbelor: verbe neregulate, verbe cu pronume personal în cazul acuzativ (tipul a-l durea), verbe cu pronume reflexiv în cazul acuzativ (tipul a se sp膬la), verbe 艧颈 construc牛ii verbale cu pronume personal în cazul dativ (tipul a-i pl膬cea), verbe cu pronume reflexiv în cazul dativ (tipul a-艧颈 aminti), verbe cu dou膬 pronume (tipul a i se întâmpla).
Modul indicativ, timpul perfect compus: structura timpului perfect compus, formarea participiului trecut, alternan牛e fonetice în structura participiului trecut, participiul trecut al verbelor neregulate, conjugarea verbelor înso牛ite de pronume, adverbele de mod: mai, 艧颈, prea, tot în structura perfectului compus, adverbe 艧颈 structuri adverbiale care pot înso牛i verbele la perfect compus, folosirea timpului perfect compus.
Modul indicativ, timpul imperfect: formarea timpului imperfect, alternan牛e fonetice,
conjugarea verbelor înso牛ite de pronume, folosirea imperfectului, rela牛ia imperfectului cu alte timpuri.
Modul indicativ, timpul mai mult ca perfect: formarea timpului mai mult ca perfect: tema perfectului, sufixe 艧颈 desinen牛e de m.m.c.p., conjugarea verbelor înso牛ite de pronume, folosirea timpului mai mult ca perfect. Modul indicativ, timpul viitor (viitor „literar”, viitor „popular”, viitor anterior): formarea timpului viitor, conjugarea verbelor înso牛ite de pronume, folosirea viitorului.
Modul conjunctiv, timpurile prezent 艧颈 perfect: formarea modului conjunctiv, alternan牛e fonetice în trecerea de la indicativ la conjunctiv (la persoanele a III a sg. 艧颈 pl.), conjunctivul verbelor neregulate, conjugarea verbelor înso牛ite de pronume, pozi牛ia adverbelor de mod, folosirea conjunctivului, conjunctivul cu valoare de imperativ.
Modul condi牛ional-optativ, timpurile prezent 艧颈 perfect: formarea modului
condi牛ional-optativ, conjugarea verbelor înso牛ite de pronume, adverbele de mod în structura condi牛ionalului-optativ, valorile modului condi牛ional-optativ, rela牛ia modului condi牛ional-optativ cualte moduri.
Modul imperativ: forme (persoanele a II a singular 艧颈 plural, afirmativ 艧颈 negativ), verbe
cu forme speciale de imperativ, imperativul verbelor neregulate, verbele pronominale (cu pronume reflexiv în Ac. / D.), pozi牛ia formelor pronominale neaccentuate;
- Modurile nepersonale:
Modul infinitiv, timpurile prezent 艧颈 perfect: formare, construc牛ii cu infinitiv
frecvente în limba român膬.
Modul participiu: formare, folosire, participiul trecut cu valoare adjectival膬, participiul trecut cu valoare adverbial膬.
Modul gerunziu: formare, valori;
- Diateza pasiv膬: rela牛ia dintre diateza activ膬 艧颈 diateza pasiv膬, formarea diatezei pasive (cu verbul a fi;cu pronumele reflexiv se – reflexivul pasiv), transformarea activului în pasiv.
8. Adverbul:
- Clasificare, compara牛ia (gradul pozitiv, comparativ, superlativ), topica.
9. 笔谤别辫辞锄颈牛颈补:
- Prepozi牛ii cu regim nominal (+ G.; + D.; + Ac.), cu regim verbal (+ verb la infinitiv; + verb la supin), prepozi牛ii cu sensuri multiple, locu牛iuni prepozi牛ionale, folosirea prepozi牛iilor, verbe + prepozi牛ii;
10. 颁辞苍箩耻苍肠牛颈补:
- Tipuri: simple, compuse, func牛ionalitatea lor în propozi牛ie/ fraz膬.
11. Structuri sintactice specifice grupului nominal, grupului verbal, grupului adjectival.
Modalit膬牛i de evaluare:
- evaluare continu膬 (prin teste de etap膬) pe parcursul semestrului (25 % din nota final膬)
- examen scris 艧颈 oral la sfâr艧颈tul semestrului
Anul universitar 2012 – 2013
An preg膬titor, semestrul al II lea
Limba român膬 艧颈 limbaje de specialitate (curs practic - nivel mediu)
Num膬r de ore pe s膬pt膬mân膬: 10
Programa analitic膬 a Cursului practic de Limba român膬 艧颈 limbaje de specialitate
pentru studen牛ii str膬ini (anul preg膬titor)
Obiective:
- Însu艧颈rea de c膬tre studen牛ii str膬ini a limbajelor de specialitate: limbajul medical, juridic, economic 艧颈 tehnic; perfec牛ionarea cuno艧tin牛elor de limba român膬, ad膬ugând vocabularului de baz膬, însu艧颈t în semestrul I, elemente ale limbajelor de specialitate; continuarea pred膬rii sintaxei cu accentuarea structurilor proprii diverselor limbaje de specialitate.
- Dobândirea de c膬tre studen牛i a competen牛elor de receptare (în牛elegerea textului scris, în牛elegerea dup膬 auz) 艧颈 de producere (scriere, exprimare oral膬) de texte specifice domeniului juridic, economic, tehnic sau al medicinei, în func牛ie de profilul ales, competen牛e corespunz膬toare nivelului B2, din Cadrul European Comun de Referin牛膬 pentru Limbi (CECR), elaborat de Consiliul Europei.
- Atingerea de c膬tre studen牛i a unui nivel mediu de însu艧颈re a limbii române, care s膬 le permit frecventarea cursurilor universitare în limba român膬.
颁辞苍牛颈苍耻迟:
În func牛ie de specializ膬rile pe care studen牛ii le vor urma (medicin膬, drept, economie, înv膬牛膬mânt tehnic), lec牛iile de predare au la baz膬 texte care contureaz膬 profilul disciplinelor de baz膬 care încep a fi studiate în semestrul al II lea al anului preg膬titor: anatomie, chimie, fizic膬, (profil medical), doctrine politice contemporane, istoria dreptului (profil juridic), algebr膬 艧颈 elemente de analiz膬 matematic膬, economie politic膬, geografie economic膬, (profil economic), algebr膬 艧颈 elemente de analiz膬 matematic膬,
desen tehnic, geometrie 艧颈 trigonometrie (profil tehnic).
Cursul este structurat pe urm膬toarele sec牛iuni:
1) Probleme de gramatic膬 (sintax膬), de semantic膬 艧颈 de vocabular;
2) Tehnici de comunicare (scris膬 艧颈 oral膬). Termenii de specialitate sunt defini牛i în
textele predate, sunt explica牛i cu ajutorul sinonimelor 艧颈 sunt introdu艧颈, mai apoi, în diferite alte contexte. Pentru îmbog膬牛irea cuno艧tin牛elor lexicale, se mai folosesc familiile de cuvinte (spre a-I deprinde pe studen牛i cu sistemul de formare a cuvintelor), cuvintele polisemantice, antonimele. Fixarea materialului lexical se realizeaz膬 prin diverse tipuri de exerci牛ii.
Probleme de sintax膬:
- Raporturi sintactice realizate în propozi牛ie 艧颈 la nivelul frazei:
a. Raporturile de coordonare (conjunc牛ii 艧颈 locu牛iuni conjunc牛ionale):
- copulative: 艧颈 (ca 艧颈, cât 艧颈, precum 艧颈), nici
- adversative: dar, iar, îns膬, ci
- disjunctive: ori (...ori), sau (...sau), fie...fie
- conclusive: a艧adar, deci, prin urmare
b. Raporturile de subordonare necircumstan牛iale (în propozi牛ii subiective, predicative, atributive,completive directe 艧颈 indirecte); subiectul, predicatul, atributul, obiectul direct, obiectul indirect; dinamica sintactic膬: contragerea 艧颈 expansiunea (pentru a în牛elege coresponden牛a existent膬 între p膬r牛ile de propozi牛ie 艧颈 propozi牛iile subordonate);
c. Raporturi de subordonare circumstan牛iale în propozi牛ie 艧颈 în fraz膬:
- Exprimarea timpului (când?) (simultaneitatea, anterioritatea 艧颈 posterioritatea): prin substantiv în acuzativ (precedat sau nu de prepozi牛ie ori locu牛iune prepozi牛ional膬), adverb (cu sau 蹿膬谤膬 prepozi牛ie) sau locu牛iune adverbial膬, verb la gerunziu sau la infinitiv (precedat de prepozi牛ia 辫&补肠颈谤肠;苍膬 sau de locu牛iunea prepozi牛ional膬 înainte de); conjunc牛ii 艧颈 locu牛iuni conjunc牛ionale, adverbe relative;
-Exprimarea duratei, a limit膬rii în timp 艧颈 a itera牛iei;
- Exprimarea locului (unde?): prin substantiv/ substitut (precedat sau nu de prepozi牛ie ori locu牛iune prepozi牛ional膬) în acuzativ sau în genitiv; adverb (cu sau 蹿膬谤膬 prepozi牛ie) ori locu牛iune adverbial膬; adverbe relative (unde, de unde, încotro ...);
- Exprimarea modului (cum?): exprimarea modului propriu-zis, a cantit膬牛ii, a progresiei, a compara牛iei, (conformitatea, identitatea, diferen牛a/ opozi牛ia): prin adverb (precedat sau nu de prepozi牛ie), locu牛iune adverbial膬, numeral cu valoare adverbial膬, substantiv sau substitut precedat de prepozi牛ie (cu, 蹿膬谤膬, de etc.), verb la infinitiv (precedat de prepozi牛ia 蹿膬谤膬), verb la gerunziu; substantiv, pronume, adjectiv, verb la infinitiv sau la participiu precedate de adverbe de compara牛ie (cu valoare de prepozi牛ii) sau de
locu牛iuni prepozi牛ionale (ca 艧颈, cât 艧颈, asemenea; decât, ca); adverbe relative, locu牛iuni conjunc牛ionale;
- Exprimarea cauzei (din ce cauz膬?): prin substantiv sau substitut în acuzativ precedat de prepozi牛ie (de, din, pentru) sau de locu牛iune prepozi牛ional膬 (din cauz膬 de, din cauza, din pricina), adjectiv (precedat de prepozi牛ia de), verb la gerunziu; conjunc牛ii (c膬, deoarece, c膬ci, fiindc膬 etc.) sau locu牛iuni conjunc牛ionale (din cauz膬 c膬, din pricin膬 c膬 etc.);
- Exprimarea scopului (cu ce scop?): prin substantiv/ substitut precedat de prepozi牛ie (dup膬, în, la ...) sau de locu牛iune prepozi牛ional膬 (în vederea, în scopul ...), verb la supin precedat de prepozi牛ie (la, pentru, dup膬), verb la infinitiv precedat de prepozi牛ie (pentru, spre) ori de locu牛iune prepozi牛ional膬 (în scopul, cu scopul ...); conjunc牛ii (s膬, ca s膬 ...), locu牛iunea conjunc牛ional膬 pentru ca s膬;
- Exprimarea condi牛iei (cu ce condi牛ie?): prin substantiv care arat膬 ideea de condi牛ie (caz, condi牛ie, ipotez膬, eventualitate) precedat, de obicei, de prepozi牛ia în, substantiv precedat de locu牛iunea prepozi牛ional膬 în caz de, verb la gerunziu; conjunc牛ii (dac膬, de, s膬) sau locu牛iuni conjunc牛ionale (în caz c膬 ...);
- Exprimarea concesiei (în ciuda c膬rui fapt?): prin substantiv/ substitut precedat de locu牛iune prepozi牛ional膬 (în ciuda, în pofida, în contra, cu tot, cu toat膬 ...) sau de prepozi牛ia împotriva, adjectiv/verb la gerunziu precedat uneori de adverbul chiar, verb la infinitiv cu prepozi牛ia 蹿膬谤膬; conjunc牛ii (de艧颈) sau locu牛iuni conjunc牛ionale (cu toate c膬, chiar dac膬);
- Exprimarea consecin牛ei: prin conjunc牛ii (încât, de, c膬 ...) sau locu牛iuni conjunc牛ionale (a艧a c膬, încât s膬 ...);
- Exprimarea mijlocului 艧颈 a instrumentului (cu, prin, cu ajutorul);
- Exprimarea rela牛iei (despre, în leg膬tur膬 cu, referitor la).
Probleme de semantic膬 艧颈 de vocabular:
- Sensul cuvintelor: sensul propriu 艧颈 sensul figurat, sensul fundamental 艧颈 sensul secundar, sensul lexical 艧颈 sensul gramatical; monosemie 艧颈 polisemie; omonime; sinonime; antonime; paronime; pleonasmul; familia de cuvinte;
Anul universitar 2012-2013
An preg膬titor, semestrul I
Elemente de cultur膬 艧颈 civiliza牛ie româneasc膬 (curs)
Num膬r de ore pe s膬pt膬mân膬: 2
Programa analitic膬 a cursului Elemente de cultur膬 艧颈 civiliza牛ie româneasc膬 (anul preg膬titor)
Obiective: Cursul î艧颈 propune s膬 ofere studen牛ilor str膬ini cuno艧tin牛e de baz膬 de istorie, de geografie, de etnografie 艧颈 folclor, de art膬, de literatur膬, care s膬-i familiarizeze cu unele elemente de cultur膬 艧颈 civiliza牛ie româneasc膬 艧颈 s膬-i fac膬 s膬 accead膬 la o cunoa艧tere corect膬 艧颈 nuan牛at膬 a realit膬牛ilor 艧颈 a caracteristicilor României.
颁辞苍牛颈苍耻迟ul cursului se va organiza în func牛ie de urm膬toarea tematic膬:
1. Câteva generalit膬牛i
1.1. România – privire geografic膬 (situarea pe continent, vecinii, relieful, clima, apele, vegeta牛ia 艧颈 fauna, popula牛ia, regiunile istorico-geografice 艧颈 ora艧ele mai importante, organizarea administrativteritorial膬 actual膬, turismul)
1.2. Limba român膬, limb膬 romanic膬: formarea poporului 艧颈 a limbii române; elemente latine în vocabular, fonetic膬, morfo-sintax膬; elemente traco-dace; influen牛ele vechi (slav膬, greac膬, turc膬,maghiar膬) 艧颈 noi (francez膬, italian膬, german膬, englez膬) exercitate asupra limbii române; dialectele limbii române
1.3. Antroponimie româneasc膬: numele de familie 艧颈 prenumele
2. Elemente de cultur膬 艧颈 de civiliza牛ie popular膬
2.1. Obiceiuri 艧颈 tradi牛ii populare române艧ti:
2.1.1. Obiceiuri tradi牛ionale de Cr膬ciun 艧颈 de Anul Nou (obiceiul colindatului, plugu艧orul, jocurile cu m膬艧ti, sorcova)
2.1.2. Obiceiuri 艧颈 tradi牛ii de Pa艧te (Postul Pa艧telui, S膬pt膬mâna Mare, vopsirea ou膬lor, slujba de Înviere)
2.1.3. Obiceiuri de prim膬var膬: M膬r牛i艧orul
2.2. Elemente de mitologie româneasc膬: mituri 艧颈 legende române艧ti:
2.2.1. Legende 艧颈 poezii populare legate de evenimente istorice sau locuri (legenda întemeierii Moldovei, legenda M膬n膬stirii Arge艧ului, legenda Mure艧ului 艧颈 a Oltului)
2.2.2. Între Vlad 泞epe艧 艧颈 Dracula sau între realitatea istoric膬 艧颈 fabula牛ie
3. Elemente de istorie a României
3.1. România în devenirea ei istoric膬 (formarea statelor feudale: Moldova, Transilvania, 泞ara Româneasc膬. Momentul 1600. Formarea statului modern român: momentul 1859 – Unirea principatelor. 1877 – independen牛a. 1918 – formarea României Mari. Perioada interbelic膬)
3.2. România în perioada comunist膬. Momentul Decembrie 1989. Perioada actual膬
4. Elemente de art膬 româneasc膬
4.1. Arta româneasc膬 veche - Marile sinteze ale artei române艧ti vechi: bisericile din Bucovina
4.2. Arta modern膬:
4.2.1. Pictura româneasc膬: Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu, 艦tefan Luchian
4.2.2. Sculptura româneasc膬: Constantin Brâncu艧颈
4.2.3. Muzica româneasc膬: George Enescu
5. Elemente de literatur膬 român膬: scriitori români reprezentativi
5.1. Mihai EMINESCU (1850 – 1889)
- Luceaf膬rul (fragment)
- Mai am un singur dor
5.2. Ion Luca CARAGIALE (1852 – 1912)
- C膬ldur膬 mare
- Conu Leonida fa牛膬 cu rec牛iunea (fragment)
5.3. Liviu REBREANU (1885 – 1944)
- Ciuleandra (fragment)
5.4. George BACOVIA (1881 – 1957)
- Lacustr膬
Material didactic 艧颈 auxiliar:
H膬r牛i, diverse albume, CD-uri cu imagini, materiale video (prezent膬ri power point, filme), CD-uri audio, fi艧e de prezentare a scriitorilor români, fotocopii ale textelor de analizat
Modalit膬牛i de evaluare: examen scris 艧颈 oral la sfâr艧颈tul semestrului (examenul oral const膬 în prezentarea unei expuneri, în limba român膬, cu subiect de cultur膬 艧颈 civiliza牛ie româneasc膬)
Anul universitar 2012 – 2013
Bursieri Erasmus, semestrul I
Limba român膬 (curs practic - nivel elementar)
Num膬r de ore pe s膬pt膬mân膬: 12
Programa analitic膬 a Cursului practic de Limba român膬
pentru studen牛ii str膬ini bursieri Erasmus
Obiective:
Cursul se adreseaz膬 studen牛ilor str膬ini din diverse universit膬牛i europene, care beneficiaz膬 de o burs膬 Erasmus.
Fiind un curs activ, orientat spre româna practic膬, cursul de limba român膬 pentru
studen牛ii str膬ini bursieri Erasmus urm膬re艧te: însu艧颈rea de c膬tre studen牛ii str膬ini a limbii române vorbite 艧颈 scrise; dobândirea competen牛elor lingvistice (în牛elegerea limbii vorbite, exprimarea oral膬, în牛elegerea limbii scrise, redactarea corect膬 a unui text scris, interac牛iunea în conversa牛ie),corespunz膬toare nivelurilor A1 艧颈 A2, stabilite de Cadrul European Comun de Referin牛膬 pentru Limbi (CECR), elaborat de Consiliul Europei.
颁辞苍牛颈苍耻迟:
Lec牛ii de fonetic膬 艧颈 de gramatic膬; activit膬牛i 艧颈 aplica牛ii practice pentru consolidarea structurilor înv膬牛ate 艧颈 pentru dezvoltarea fluen牛ei în comunicare (texte, exerci牛ii gramaticale; compozi牛ii 艧颈 conversa牛ii pe diverse teme; lectura 艧颈 comentariul unor articole din ziare/ reviste 艧颈 al unor texte literare; rezumatul unor texte literare).
Cursul este structurat pe trei sec牛iuni:
A) No牛iuni specifice;
B) Acte de vorbire;
C) Probleme de
fonetic膬 艧颈 de morfo-sintax膬. Primele dou膬 sec牛iuni (No牛iuni specifice 艧颈 Acte de vorbire) sunt formulate, în cea mai mare parte, dup膬 Nivel prag. Pentru înv膬牛area limbii române ca limb膬 str膬in膬2.
A) No牛iuni specifice
1. Identificarea 艧颈 caracterizarea persoanei (numele; adresa; vârsta; na牛ionalitatea; profesia; membrii familiei; gusturi, preferin牛e; tr膬s膬turi de caracter 艧颈 de temperament; caracteristici fizice).
2. Educa牛ie (studii; acte de studii; materii; examene).
3. Via牛a privat膬 艧颈 timpul liber (familia; obi艧nuin牛e zilnice; pasiuni 艧颈 interese; radio 艧颈 televiziune;nspectacole: cinema, teatru, muzic膬, dans; expozi牛ii, muzee; lectur膬 艧颈 tip膬rituri; sport; ocazii festive).
4. Casa 艧颈 c膬minul (tipuri de locuin牛e; p膬r牛ile locuin牛ei; mobilier; vase 艧颈 aparate casnice; între牛inere 艧颈 energie; chirie, pre牛uri de vânzare; calificative referitoare la cas膬 艧颈 locuin牛膬).
5. Mediul geografic, faun膬, flor膬, climat, timp (regiune, peisaj, ora艧, cartier; flora 艧颈 fauna: vegeta牛ie, plante, pomi, iarb膬, flori, animale, p膬s膬ri, insecte; clim膬, vreme: anotimpurile, lunile anului, s膬rb膬tori).
6. Cazarea 艧颈 hrana (hotel; a mânca 艧颈 a bea; comunicarea cu angaja牛ii unui local; mâncare 艧颈 b膬uturi).
7. Cump膬r膬turi (a cump膬ra în general; a cump膬ra alimente; a cump膬ra îmbr膬c膬minte, înc膬l牛膬minte 艧颈 accesorii; a cump膬ra articole pentru cas膬; a cump膬ra medicamente).
8. Servicii (po艧t膬; telefon; banc膬; poli牛ie).
9. Igiena 艧颈 s膬n膬tatea (p膬r牛ile corpului; st膬ri 艧颈 necesit膬牛i fiziologice; igien膬; boli; servicii medicale).
10. C膬l膬torii, deplas膬ri, transport (indica牛ii de orientare; deplasarea la locul de munc膬, institu牛ii; vacan牛膬, turism; trasporturi publice; c膬l膬toria dintr-o 牛ar膬 în alta; documente de c膬l膬torie).
11. Munca 艧颈 profesia (activitate profesional膬; locul de munc膬; formarea / preg膬tirea profesional膬 艧颈 viitoarea profesiune; profesii 艧颈 sectoare de activitate).
13. Rela牛ii sociale (invita牛ii, întâlniri; tipuri 艧颈 forme de rela牛ii sociale; coresponden牛a).
B) Acte de vorbire
1. Conven牛ii sociale:
Formule de salut 艧颈 de adresare: salutul la întâlnire, r膬spunsul la salut; salutul la desp膬r牛ire; adresarea direct膬, la telefon, în coresponden牛膬; expresii introductive 艧颈 finale necesare în conversa牛ie.
Formule de prezentare: prezentarea personal膬, prezentarea unei alte persoane, r膬spunsuri la prezentare.
Modalit膬牛i de exprimare a mul牛umirii 艧颈 r膬spunsul la mul牛umiri; scuze: a cere scuze, a accepta / a refuza scuzele; ur膬ri 艧颈 felicit膬ri (a ura, a felicita, r膬spunsul la felicit膬ri).
2. Solicitarea 艧颈 oferirea de informa牛ii:
A cere informa牛ii despre un fapt, a r膬spunde la cererea de informa牛ii; a cere / a da explica牛ii; a se scuza, a accepta scuzele.
3. Atitudini 艧颈 sentimente:
Informa牛ii legate de atitudini 艧颈 sentimente pozitive / neutre / negative: exprimarea pl膬cerii / nepl膬cerii; exprimarea mul牛umirii / nemul牛umirii; exprimarea satisfac牛iei / insatisfac牛iei; exprimarea interesului / dezinteresului, a preferin牛ei, a dorin牛ei, a necesit膬牛ii, a regretului; exprimarea fricii, a durerii.
4. Influen牛area ac牛iunilor:
Autorizarea, permisiunea: a cere autorizarea, permisiunea; a acorda / a refuza autorizarea, permisiunea. Ordine, instruc牛iuni: a cere indica牛ii, a da ordin, instruc牛iuni, indica牛ii. Sfaturi: a cere sfaturi, a da sfaturi. Sugestii: a sugera cuiva o ac牛iune, a cere sugestia, a accepta sugestia. 贰虫辞谤迟补牛颈补: a îndemna, a stimula. Ajutorul: a cere ajutor, a acorda ajutor. Oferta: a oferi ceva cuiva, a accepta / a declina oferta. 翱产濒颈驳补牛颈补: a exprima obliga牛ia, exprimarea interdic牛iei. Propuneri de ac牛iune: a cere cuiva s膬 fac膬 ceva, refuzul de a face ceva, a încuraja, a promite, a avertiza. 滨苍迟别苍牛颈补: a exprima inten牛ia sau lipsa de inten牛ie, a exprima dorin牛a de ac牛iune. 滨苍惫颈迟补牛颈补: a invita, a accepta invita牛ia, a refuza invita牛ia.
C. No牛iuni de fonetic膬 艧颈 de fonologie:
- Alfabetul limbii române. Vocale, consoane, diftongi, triftongi, vocale în hiat. Alternan牛e vocalice 艧颈 consonantice. Accent 艧颈 intona牛ie. Reguli de scriere 艧颈 de pronun牛are.
2. Substantivul:
- Genul: stabilirea genului dup膬 criteriul semantic (semnifica牛ia substantivelor) 艧颈 dup膬 cel formal (desinen牛ele de singular 艧颈 de plural ale substantivelor), substantive perechi;
- Num膬rul: formarea pluralului - desinen牛e de plural în func牛ie de genul substantivelor, alternan牛efonetice (vocalice 艧颈 consonantice) frecvente în trecerea de la singular la plural;
- Cazul. Cazul genitiv: formarea genitivului, genitivul cu prepozi牛ii 艧颈 locu牛iuni prepozi牛ionale specifice, folosirea genitivului. Cazul dativ: formarea dativului, dativul cu prepozi牛ii specifice, dativul obiect indirect, folosirea dativului. Cazul acuzativ: acuzativul personal 艧颈 acuzativul nepersonal, construirea obiectului direct cu prepozi牛ia pe, dublarea obiectului direct 艧颈 a celui indirect cu formele atone ale pronumelui personal în acuzativ 艧颈 în dativ;
3. Articolul:
- Articolul nehot膬rât: forme în func牛ie de gen, num膬r 艧颈 caz, pozi牛ia fa牛膬 de substantiv;
- Articolul hot膬rât: forme în func牛ie de gen, num膬r 艧颈 caz, pozi牛ia fa牛膬 de substantiv, folosirea articolului hot膬rât 艧颈 a articolului nehot膬rât, absen牛a articolului;
4. Numeralul:
- Numeralul cardinal propriu-zis: forme, folosire: exprimarea timpului, temperatura, calculul aritmetic, aproxima牛ia numeric膬;
- Numeralul ordinal: forme, folosire;
5. Adjectivul:
- Adjective cu patru, trei, dou膬 termina牛ii: forme în func牛ie de gen 艧颈 num膬r, alternan牛e fonetice, adjective cu o termina牛ie (invariabile);
- Flexiunea adjectivului: acordul adjectivului cu substantivul determinat; topica adjectivului;
- Gradele de compara牛ie: Gradul pozitiv, gradul comparativ, gradul superlativ: semantic膬, structur膬, adjective 蹿膬谤膬 grade de compara牛ie.
6. Pronumele:
- Pronumele personal: forme accentuate 艧颈 forme neaccentuate, dup膬 gen, num膬r 艧颈 caz; folosire; pozi牛ia fa牛膬 de verb, în func牛ie de modul 艧颈 timpul acestuia; situa牛ii speciale (dativul posesiv, reluarea 艧颈 anticiparea obiectului direct 艧颈 a obiectului indirect prin formele neaccentuate ale pronumelui personal în acuzativ 艧颈 în dativ);
- Pronumele reflexiv: forme de acuzativ 艧颈 de dativ;
- Pronumele 艧颈 adjectivul demonstrativ;
- Pronumele 艧颈 adjectivul posesiv;
- Pronumele 艧颈 adjectivul interogativ-relativ;
- Pronumele 艧颈 adjectivul negativ.
7. Verbul:
- Gruparea verbelor în patru conjug膬ri, în func牛ie de termina牛ia infinitivului (-a, -ea, -e, -i, -î);
- Modurile personale: Modul indicativ, timpul prezent: afirmativ/ negativ, desinen牛e 艧颈 sufixe specifice, în func牛ie de conjugare, alternan牛e fonetice, conjugarea verbelor: verbe neregulate, verbe cu pronume personal în cazul acuzativ (tipul a-l durea), verbe cu pronume reflexiv în cazul acuzativ (tipul a se sp膬la), verbe 艧颈 construc牛ii verbale cu pronume personal în cazul dativ (tipul a-i pl膬cea), verbe cu pronume reflexiv în cazul dativ (tipul a-艧颈 aminti), verbe cu dou膬 pronume (tipul a i se întâmpla).
Modul indicativ, timpul perfect compus: structura timpului perfect compus, formarea participiului trecut, alternan牛e fonetice în structura participiului trecut, participiul trecut al verbelor neregulate, conjugarea verbelor înso牛ite de pronume, adverbele de mod: mai, 艧颈, prea, tot în structura perfectului compus, adverbe 艧颈 structuri adverbiale care pot înso牛i verbele la perfect compus, folosirea timpului perfect compus.
Modul indicativ, timpul imperfect: formarea timpului imperfect, alternan牛e fonetice,
conjugarea verbelor înso牛ite de pronume, folosirea imperfectului, rela牛ia imperfectului cu alte timpuri.
Modul indicativ, timpul viitor (viitor „literar”, viitor „popular”, viitor anterior): formarea timpului viitor, conjugarea verbelor înso牛ite de pronume, folosirea viitorului. Modul conjunctiv, timpul prezent: formarea modului conjunctiv, alternan牛e fonetice în trecerea de la indicativ la conjunctiv (la persoanele a III a sg. 艧颈 pl.), conjunctivul verbelor neregulate, conjugarea verbelor înso牛ite de pronume, pozi牛ia adverbelor de mod, folosirea conjunctivului, conjunctivul cu valoare de imperativ.
Modul condi牛ional optativ, timpul prezent: formarea modului condi牛ional-optativ, conjugarea verbelor înso牛ite de pronume, adverbele de mod în structura condi牛ionalului-optativ, valorile modului condi牛ional-optativ, rela牛ia modului condi牛ional-optativ cu alte moduri. Modul imperativ: forme (persoanele a II a singular 艧颈 plural, afirmativ 艧颈 negativ), verbe cu forme speciale de imperativ, imperativul verbelor neregulate, verbele pronominale (cu pronume reflexiv în Ac. / D.), pozi牛ia formelor pronominale neaccentuate;
- Diateza pasiv膬: rela牛ia dintre diateza activ膬 艧颈 diateza pasiv膬, formarea diatezei pasive (cu verbul a fi; cu pronumele reflexiv se – reflexivul pasiv), transformarea activului în pasiv.
8. Adverbul:
- Clasificare, compara牛ia (gradul pozitiv, comparativ, superlativ), topica.
9. 笔谤别辫辞锄颈牛颈补:
- Prepozi牛ii cu regim nominal (+ G.; + D.; + Ac.), cu regim verbal (+ verb la infinitiv; + verb la supin), prepozi牛ii cu sensuri multiple, locu牛iuni prepozi牛ionale, folosirea prepozi牛iilor, verbe + prepozi牛ii;
10. 颁辞苍箩耻苍肠牛颈补:
- Tipuri: simple, compuse, func牛ionalitatea lor în propozi牛ie/ fraz膬.
Material didactic 艧颈 auxiliar: Fi艧e de lucru cu scheme 艧颈 tabele gramaticale, fi艧e cu exerci牛ii gramaticale concentrate asupra dificult膬牛ilor specifice de înv膬牛are a limbii române de c膬tre str膬ini (genul neutru; formarea pluralului substantivelor; articolul hot膬rât enclitic; articolul posesiv-genitival; formele 艧颈 func牛iile sintactice ale substantivelor în cazurile genitiv 艧颈 dativ; conjugarea verbelor neregulate; verbe pronominale, de tipul: a-i pl膬cea, a-l durea, a-艧颈 aminti, a se sp膬la, a i se p膬rea;
verb1 + verb2 conjunctiv; dativul posesiv; dublarea dativului 艧颈 a acuzativului personal etc.), liste 艧颈 familii de cuvinte (nuclee tematice; antonime 艧颈 sinonime; paronime; cuvinte ale c膬ror forme induc erori de natur膬 semantic膬, din cauza interferen牛ei dintre limbi), publica牛ii române艧ti (ziare, reviste), imagini, desene, fotografii, înregistr膬ri audio 艧颈 video, manuale de limba român膬 ca limb膬 str膬in膬, diverse gramatici, dic牛ionare.
Modalit膬牛i de evaluare: examen scris 艧颈 oral