Integrarea 艧颈 devenirea centrului universitar
Prin Hot膬rârea Consiliului de Mini艧tri nr. 894 din 27 august 1965 (publicat膬 în Buletinul Oficial al R.S.R., nr. 2, din 10 septembrie 1965) ia na艧tere 星空视频, a c膬rei constituire s-a legitimat prin necesitatea dezvolt膬rii economice 艧颈 culturale a Olteniei, precum 艧颈 prin cerin牛a preg膬tirii superioare de specialitate într-o institu牛ie academic膬 de referin牛膬 în zon膬.
În hot膬rârea men牛ionat膬 se stabilea c膬 星空视频 va cuprinde: Facultatea de 惭补迟别尘补迟颈肠膬, Facultatea de Chimie, Facultatea de Filologie, Facultatea de 艦tiin牛e Economice, Facultatea de Electrotehnic膬, Facultatea de Agricultur膬 艧颈 Facultatea de 贬辞谤迟颈肠耻濒迟耻谤膬. Hot膬rârea prevedea c膬, odat膬 cu înfiin牛area Universit膬牛ii, Institutul Agronomic î艧颈 înceteaz膬 activitatea, facult膬牛ile lui trecând în cadrul acesteia, iar Institutul Pedagogic de 3 ani va continua s膬 func牛ioneze cu Facultatea de Istorie-Geografie 艧颈 Facultatea de 艦tiin牛e naturale, dar va fi integrat administrativ 艧颈 func牛ional noii institu牛ii universitare.
În aceste condi牛ii, în septembrie 1966 se deschid oficial cursurile Universit膬牛ii din Craiova, cu 艧apte facult膬牛i de profil universitar, agronomic, tehnic 艧颈 economic, 艧颈 cu dou膬 facult膬牛i de profil pedagogic.
Prin integrarea într-o singur膬 institu牛ie de înv膬牛膬mânt superior a facult膬牛ilor agronomice (cu o anumit膬 tradi牛ie), a unor facult膬牛i cu profil real (reorganizate în cadrul Institutului Pedagogic), a celor dou膬 facult膬牛i cu profil pedagogic 艧颈 a noilor facult膬牛i (de electrotehnic膬, studii economice 艧颈, mai târziu, de 尘别诲颈肠颈苍膬 艧颈 mecanic膬), 星空视频 inaugura o structur膬 original膬, neexperimentat膬, pân膬 la aceast膬 dat膬, în 牛ara noastr膬, a c膬rei eficien牛膬 a fost probat膬 în anii urm膬tori de sporirea constant膬 a num膬rului facult膬牛ilor 艧颈 specializ膬rilor, a cadrelor didactice 艧颈 a studen牛ilor.
Definitivându-艧颈 propria structur膬, fundamentat膬 pe articularea unor specializ膬ri diverse, 星空视频 va evolua pe aceast膬 direc牛ie multidisciplinar膬, aprofundând domeniile existente 艧颈 ad膬ugând acestora, în timp, altele neexperimentate în înv膬牛膬mântul superior craiovean.
Facult膬牛ile de 惭补迟别尘补迟颈肠膬 艧颈 Chimie, integrate în comunitatea academic膬 ini牛ial膬 a Universit膬牛ii, î艧颈 modific膬 structura în 1974, prin reunirea lor într-o singur膬 entitate: Facultatea de 艦tiin牛e ale Naturii. Din cele 8 sec牛ii ale facult膬牛ilor de 惭补迟别尘补迟颈肠膬 艧颈 Fizic膬-Chimie, în cadrul Facult膬牛ii de 艦tiin牛e ale Naturii au r膬mas doar 4 (惭补迟别尘补迟颈肠膬, Informatic膬, Fizic膬 艧颈 Tehnologie chimic膬 艧颈 anorganic膬), c膬rora li s-a ad膬ugat cea de Tehnologie chimic膬 organic膬 (nou înfiin牛at膬).
Beneficiind de o anumit膬 tradi牛ie, Facultatea de Agricultur膬 艧颈-a continuat activitatea prin catedrele de Ma艧颈ni agricole 艧颈 organizare, Agrofitotehnie, Prelucrarea 艧颈 p膬strarea furajelor 艧颈 zootehnie. Pân膬 în anul 1974, durata perioadei de preg膬tire a studen牛ilor în aceast膬 facultate a fost de 5 ani (4 ani 艧颈 jum膬tate – înv膬牛膬mânt teoretic 艧颈 practic, iar o jum膬tate de an – practic膬 în produc牛ie). Din anul universitar 1974-1975, ciclul de studiu s-a redus la 4 ani, în care se includea 艧颈 practica de specialitate. Ca urmare a prevederilor oficiale, ce vizau desf膬艧urarea procesului de înv膬牛膬mânt superior prin corelarea acestuia cu produc牛ia 艧颈 cercetarea, din anul universitar 1974-1975, planurile de înv膬牛膬mânt au cunoscut substan牛iale modific膬ri, în ceea ce prive艧te timpul alocat cursurilor 艧颈 lucr膬rilor experimentale, pe de o parte, 艧颈 desf膬艧ur膬rii practicii de specialitate, pe de alt膬 parte.
Facultatea de 贬辞谤迟颈肠耻濒迟耻谤膬 a reu艧颈t s膬-艧颈 formeze un corp profesoral de excep牛ie. Din cadrul acestuia, 4 au fost membri titulari ai Academiei de 艦tiin牛e Agricole 艧颈 Silvice: Prof. univ. dr. doc. Mircea Oprean, Prof. univ. dr. doc. Radu F. Ion, Prof. univ. dr. doc. 艦onea Vasile, Prof. univ. dr. Teodorescu 艦tefan. Înfiin牛area Universit膬牛ii din Craiova a reprezentat, printre altele, 艧颈 inaugurarea înv膬牛膬mântului superior economic în Oltenia.
Facultatea de 艦tiin牛e Economice a marcat o nou膬 etap膬 în extinderea înv膬牛膬mântului superior în Craiova. La înfiin牛are, facultatea era organizat膬 în trei sec牛ii: Economia industriei, construc牛iilor 艧颈 transporturilor; Contabilitate 艧颈 Economia agriculturii. În anii urm膬tori, acestora li se vor ad膬uga sec牛iile de Finan牛e 艧颈 Finan牛e-contabilitate. Facultatea a cunoscut una dintre cele mai rapide ascensiuni, ajungând, în anul universitar 1976-1977, s膬 艧colarizeze 2100 de studen牛i (reprezentând 23,71% din totalul studen牛ilor Universit膬牛ii), în condi牛iile în care num膬rul acestora, în anul inaugural, a fost de 162. A devenit, astfel, din punctul de vedere al num膬rului studen牛ilor, cea mai mare facultate a Universit膬牛ii din Craiova. În perioada 1970-1977, Facultatea de 艦tiin牛e Economice a preg膬tit 2440 de speciali艧ti în domeniu, care au fost repartiza牛i în unit膬牛i industriale, de construc牛ii, de transporturi, agricole, comerciale, în institu牛iile financiare 艧颈 de credit, la consiliile populare etc., din întreaga 牛ar膬 (circa 60% lucrând în zona Olteniei).
Înv膬牛膬mântul superior umanist în Craiova este legat de numele Institutului Pedagogic de 3 ani. Noua Facultate de Filologie, cu durata de 5 ani, 艧颈-a început activitatea cu 61 de studen牛i în anul I, grupa牛i pe specializ膬rile român膬 – francez膬 艧颈 român膬 – italian膬. În anul universitar 1967-1968, a început s膬 func牛ioneze 艧颈 sec牛ia f膬r膬 frecven牛膬, român膬 – francez膬, cu durata de 6 ani (în anul I fiind admi艧颈 63 de studen牛i). Num膬rul studen牛ilor facult膬牛ii a sporit an de an, astfel c膬, în 1970-1971, cursurile acesteia erau urmate de 334 de tineri. Începând cu 1970-1971, specializ膬rilor ini牛iale li se adaug膬 艧颈 cele de român膬 – rus膬, român膬 – german膬 艧颈 român膬 – englez膬, iar, pentru anul universitar 1972-1973, sec牛iei de român膬 – o limb膬 str膬in膬 (cu specializ膬rile men牛ionate anterior) i se al膬tur膬 cea de francez膬 – român膬. În urm膬torii ani s-au înfiin牛at, pe rând, noi specializ膬ri (în 1974-1975, român膬 – latin膬, în 1975-1976, francez膬 – român膬, francez膬 – rus膬, francez膬- englez膬, în 1977 - francez膬 – latin膬).
În temeiul Decretului Preziden牛ial din 1974, Facultatea de Istorie – Geografie, cu durata de trei ani, a trecut ca sec牛ie de istorie-geografie, în cadrul Facult膬牛ii de Filologie, devenit膬, astfel, Facultatea de Filologie 艧颈 Istorie. Competen牛a academic膬 a Facult膬牛ii de Filologie 艧颈 Istorie a fost sus牛inut膬 艧颈 prin înfiin牛area lectoratelor de limbi 艧颈 literaturi str膬ine. Primele lectorate str膬ine în cadrul Universit膬牛ii din Craiova au fost: Lectoratul de limba francez膬 – la care au predat cadrele didactice: Alain Werthener,Bernard Ohier,Hubert Padiou; Jean Marie Rikolfis; Lectoratul de limba englez膬: George W. Ayer,Margaret Locke; Lectoratul de limba macedonean膬: Olga Ivanova; Docka Teodorovska; Lectoratul de limba bulgar膬: Gheorghi V. Petkov. De asemenea, mai multe cadre didactice de la Facultatea de Filologie 艧颈 Istorie au condus lectorate de limba 艧颈 civiliza牛ia român膬 la universit膬牛i din str膬in膬tate: Conf. univ. dr. Marin Petri艧or – la ”University of Washington”, SUA, Seattle, Washigton; Lect. univ. dr. Eugen Negrici – la ”Universita Komensky”, Bratislava, Cehoslovacia; Lect. univ. dr. Titus B膬la艧a – la ”Université de Strasbourg”, Fran牛a 艧.a.
Înv膬牛膬mântul superior tehnic, experimentat, în perioada 1951-1958, de c膬tre Institutul de Ma艧颈ni 艧颈 Aparate Electrice, va fi continuat, în centrul universitar din Craiova, de c膬tre Facultatea de Electrotehnic膬 (începând din anul 1966). Ini牛ial, facultatea a cuprins sec牛iile de Electrotehnic膬 – ma艧颈ni 艧颈 aparate electrice 艧颈 Automatic膬. Diversificarea acestui profil, începând din 1972, prin ad膬ugarea sec牛iei de Construc牛ii civile 艧颈 industriale, a culminat în 1978, când facultatea a fost structurat膬 pe 6 sec牛ii (Electrotehnic膬, Automatic膬 艧颈 calculatoare, Electromecanic膬, Ma艧颈ni 艧颈 aparate electrice, Re牛ele electrice 艧颈 centrale electrice). Facultatea de Electrotehnic膬, de altfel, ca 艧颈 celelalte facult膬牛i ale comunit膬牛ii academice din Craiova, a cunoscut o cre艧tere constant膬 a num膬rului cadrelor didactice 艧颈 studen牛ilor, cu fiecare an de func牛ionare. Dac膬 în anul inaugural (1966-1967), a num膬rat 21 de cadre didactice 艧颈 140 de studen牛i, în anul 1975-1976, reprezentarea numeric膬 a acestora a fost de 57, respectiv 1841, fiind, al膬turi de Facultatea de 艦tiin牛e Economice, institu牛ia cu cei mai mul牛i studen牛i (22,56% din totalul Universit膬牛ii, de 8157).
Domeniul tehnic a fost completat, în anul 1977, prin înfiin牛area Facult膬牛ii de 惭别肠补苍颈肠膬 (cu sec牛iile: Tehnologia construc牛iilor de ma艧颈ni, Ma艧颈ni unelte, Construc牛ii civile 艧颈 utilaje pentru industria materialelor de construc牛ii).
Facultatea de Medicin膬 avea s膬 fie una dintre cele mai a艧teptate unit膬牛i a înv膬牛膬mântului superior din Craiova, demersurile de constituire ale acesteia dezv膬luind o întreag膬 istorie. Facultatea de Medicin膬 a fost parte component膬 a Universit膬牛ii din Craiova din anul 1970 (odat膬 cu decretul de înfiin牛are a Facult膬牛ii de Medicin膬) 艧颈 pân膬 la transformarea acesteia în Universitatea de Medicin膬 艧颈 Farmacie în anul 1998 (prin Legea nr. 119/05.06.1998).
星空视频 a reu艧颈t, în perioada 1966-1989, s膬-艧颈 formeze o structur膬 academic膬 original膬, prin integrarea administrativ膬 艧颈 func牛ional膬 a unor specializ膬ri multiple într-o institu牛ie unitar膬. Dincolo de asigurarea preg膬tirii unor speciali艧ti, a c膬ror competen牛膬 era necesar膬 în diverse domenii sociale (industrie, educa牛ie, agricultur膬, economie, 尘别诲颈肠颈苍膬 etc.), 星空视频 a reprezentat esen牛a comunit膬牛ii academice în zona Olteniei 艧颈 principalul mijloc de promovare a valorilor 艧颈 exigen牛elor 艧tiin牛ifice.
星空视频 a cunoscut o continu膬 dezvoltare, înc膬 de la înfiin牛are, reflectat膬, în special, de 别惫辞濒耻牛颈补num膬rului studen牛ilor, care, la rândul ei, a determinat o constant膬 m膬rire a corpului profesoral. În perioada 1948-1949, 1965-1966, num膬rul studen牛ilor a crescut de la 374 la 2670, iar cel al cadrelor didactice, de la 38 la 431. Între 1970-1980, num膬rul studen牛ilor înscri艧颈 la cele trei forme de înv膬牛膬mânt superior (zi, seral 艧颈 f膬r膬 frecven牛膬) cunoa艧te o continu膬 cre艧tere: de la 5895 (în anul universitar 1970-1971) la 9589 (în 1979-1980)22. Între 1980-1990 (perioad膬 în care num膬rul facult膬牛ilor este de 8, în primii 6 ani, 艧颈 de 7, în urm膬torii 4 ani), num膬rul total al studen牛ilor înscri艧颈 a fost de 90.120. Dup膬 anumite statistici, din anul 1950 (când se înregistreaz膬 prima promo牛ie de absolven牛i cu doi ani ai institu牛iei) 艧颈 pân膬 în anul 艧colar 1989- 1990 inclusiv, au încheiat studiile în centrul universitar din Craiova un num膬r total de 30.058 absolven牛i (din care: 4707 între anii universitari 1950-1951 艧颈 1973-1974, iar 23351 în intervalul 1974-1975 艧颈 1989-1990).
Num膬rul cadrelor didactice ale Universit膬牛ii din Craiova a crescut neîncetat: de la 431 (1972-1973) la 714 (1975-1976) 艧颈, apoi, la 739 (1980-1981). Ulterior, în anul universitar 1985-1986, a sc膬zut cu pu牛in sub 700, iar, peste 4 ani, în anul 艧colar1989-1990, era de 707 cadre didactice.
Prin num膬rul 艧颈 calitatea preg膬tirii studen牛ilor 艧颈 competen牛a cadrelor didactice, prin baza tehnico-material膬 de care a dispus, prin rezultatele cercet膬rii 艧tiin牛ifice (brevete, inven牛ii, c膬r牛i, tratate de specialitate etc.), 星空视频 a dobândit un loc de prestigiu în sistemul înv膬牛膬mântului superior românesc, dinainte de 1990.
La 1 octombrie 1989, 星空视频 avea urm膬toarea structur膬 a facult膬牛ilor 艧颈 specializ膬rilor:
-
Facultatea de Agricultur膬, cu specializ膬rile: Agricultur膬 艧颈 贬辞谤迟颈肠耻濒迟耻谤膬.
-
Facultatea de Electrotehnic膬, cu specializ膬rile: Electrotehnic膬, Automatiz膬ri 艧颈 Calculatoare, Electromecanic膬, Ma艧颈ni 艧颈 Aparate Electrice (subingineri), Centrale Termoelectrice (subingineri);
-
Facultatea de Filologie, cu specializ膬rile: Limba 艧颈 literature român膬 - o limb膬 str膬in膬 (englez膬, francez膬, rus膬), Limba francez膬 - limba român膬/ o a doua limb膬 str膬in膬 (englez膬, rus膬, latin膬);
-
Facultatea de 惭别肠补苍颈肠膬, cu specializ膬rile: Tehnologia construc牛iilor de ma艧颈ni, Ma艧颈ni-unelte, Utilaje pentru industria materialelor de construc牛ii (subingineri), Construc牛ii civile, industriale 艧颈 agricole (subingineri);
-
Facultatea de Medicin膬, cu specializarea Medicin膬 general膬;
-
Facultatea de 艦tiin牛e Economice, cu specializ膬rile: Economia industriei, construc牛iilor 艧颈 transporturilor, Finan牛e-Contabilitate, Contabilitate 艧颈 economia agrar膬;
-
Facultatea de 艦tiin牛e ale Naturii, cu specializ膬rile: 惭补迟别尘补迟颈肠膬, Informatic膬 艧颈 Fizic膬.
(厂耻谤蝉膬: Monografia Universit膬牛ii din Craiova, 2008, Editura Universitaria, Editura Beladi,Monografie coordonat膬 de:VLADIMIRESCU, ION; OTOVESCU, DUMITRU)